Este fascinant apetitul unora de a vedea comploturi în orice faptă neînsemnată. Mă aflu părtașă într-o astfel de deslușire a unui banal apel telefonic recepționat și îmi imaginez că se cade să mă arăt îngrijorată față de 'certitudinea' că la baza lui, apelul este o verigă dintr-un lanț încâlcit și înspăimântător de infracțiuni. Găsesc mai întâi cinstit să pun rațional la îndoială grozăvia, așadar chiar asta fac. Neîncrederea mea este însă superfluă, întrucât aplombul pentru poveștile cu conspiratori o ignoră. De aceea fac ce cred că se cade, iar cu restul de luciditate de care dispun aleg să înțeleg cum și de unde vine nevoia stringentă de a născoci scenarii teribile. Privesc astfel către dreapta, unde se află prietena mea, și pe măsură ce detaliile complotului imaginat de ea se țes în mod incredibil, picturand un chip monstruos celui mai blând și cuviincios dintre cunoscuții noștri, și întrucât apelul telefonic ce a declanșat povestea îmi este mie adresat, încep să mă simt bizar în noua mea postură de confident cheie în toată afacerea asta. Am un deja-vu, parc-am mai văzut aceste scene absurde și comice deopotrivă. Încântarea țesătorului de intrigi este însă deplină, iar mie, ca altui om cuviincios, îmi rămâne doar să joc rolul terapeutic (în dublu sens până la urmă) de ascultător naiv și cuminte. De fapt, să fiu cinstită, îmi mai rămâne și bucuria de a reda teatral povestea picantă băiatului meu, mare amator de povești misterioase.
În aproape aceeași ordine de idei, mă refer la mister, intrigă și creativitate, însă cu o origine mai curată, ferită de prejudecăți, transcriu episodul patru din seria de povestiri scurte de ieri dupăamiază, intitulate Povestiri ghinioniste cu Spotu, de Felix, pe care eu am numit-o Furnica hidrofobă, în ciuda unor voci hipercorecte ce m-au amendat pentru neconformitate științifică, ignorându-mi atracția pentru lirism, adesea incompatibil cu științificul. Hi, hi.
'A sunat poștașul la ușă, dar Spotu avea doar chiloții pe el, așa că s-a uitat speriat în jur până a zărit o cutie goală de cereale, pe care a luat-o și și-a tras-o peste trunchi. A scos urgent din frigider două cuburi de gheață și și le-a lipit pe picioare, ca să alunece în grabă mare pe scări în jos. A ajuns la timp în fața ușii, pe care a deschis-o ca să-și primească pachetul de la poștaș. Pentru că se pregătea să facă o baie, a uitat robinetul deschis, iar apa a pornit în jos peste marginile căzii. Între timp a deschis pachetul, iar înăuntru a descoperit o furnică. S-a mirat ce e cu ea, dar a luat-o cu el în drum către baie. Văzând că apa cobora amenințător din baie, Spotu a lăsat furnica pe jos și s-a grăbit să oprească apa. Numai că, surpriză, tot valul uriaș de apă s-a oprit în furnică, precum într-un zid. Era o furnică ce ținea apa.. Sfârșit.'
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu