Dacă opțiunea de homeschooling ar fi fost una reală, Felix ar fi fost primul candidat admis. Adică școală acasă. La mama lui. Cum vine asta? În primul rând, vine greu. Al treilea an la grădiniță și plânge cu disperare, ba protestează și nu ține tenișii de grădiniță în picioare, când vreau să îl las azi dimineață acolo. Am un deja-vu. Îmi amintesc de disperarea lui de copil mic cu ușurință, fiindcă lângă Felix plângăciosul se jelește un pitic de vreo trei ani în brațele mamei lui. Fie vorba între noi, eu nu aș lăsa, dacă aș putea, un copil de trei ani să se jelească în halul ăsta numai pentru grădiniță. Nici n-am făcut-o. Dar la șase ani? Pot să am altă opțiune? Of, of.
Mesajul vine să mă liniștească, doar două minute a durat disperarea explicită. Se pare că nici hipopotamul cel somnoros din poveste nu se încumetă ușor să plece dimineața la școală. Ce surpriză, să îl întâlnească astăzi Felix tocmai pe el!
Copiii s-au plimbat pe la toate cluburile grădiniței, ca să le testeze. Lui Felix îi place clubul de pian, de șah, calculatoare și english club, cu Jon. Nu îi plac deloc cluburile de karate, balet și origami. Și lui Spot îi plac instrumentele muzicale, dar el și-a ales și clubul de rodeo cu tauri prietenoși, îmbrăcați în costume și cravate.
4 comentarii:
Multumim!
nu am apucat sa iti spun pana acum. Asa a fost sa fie, mie mi-au spus ca Olga va avea leziuni cerebrarale, eu credeam ca asta inseamna autism, asa am dat peste blogul tau.
Acum Olga face terapie o data pe sapt cu Alina Porumboiu, pentru ca iubeste muzica si citisem la voi pe blog de Explor d'arte. Am cautat-o. Acum Alina e parte din terapia olgai, Si ii e bine, si ei si noua...a intrat pe un drum bun. Alina a chemat-o si la asociatie Am fost vineri prima data. Sotul meu, care a fost cu Olga, spune ca s-a cunoscut si cu Kiti...
Multumesc pentru ca ai facut blogul asta candva. Si pentru toate care au curs de aici. Cand Olga are terapeuti sau terapii de folos, eu respir un pic mai usor si plang mai putin. Multumesc!
Ruxandra, ce bucurie sa aflu asta! Asa e, oamenii astia minunati care fac terapie cu copiii nostri sunt si speranta , si oxigen, si ingeri, si alinare, si buni prieteni. Atunci cand ii intalnIm intelegem ca viata e frumoasa in orice conditii. Sanatate si multa muzica Olgutei si voua!
of, gradinita asta e un pas tare dificil... ma gandesc cum sa fac sa trecem mai usor peste cand va fi cazul. adica, peste un an. si ma mai gandesc si unde sa mergem, sunt atatea optiuni si multe proaste, incat nu stii ce sa alegi...
Da, Alina, asa e, odata cu varsta de gradi incep si alte griji de parinte. Important e sa cautam raspunsul in noi la intrebarea de ce ne dam copilul la gradi, iar daca il aflam, gasirea unui optim in conditiile date e mai simplu. Mai stai fara griji! :)
Trimiteți un comentariu