Mocoșesc printre rafturile cu jucării, cântăresc fiecărei păpuși și fiecărui animal prețul pe fir de păr din cap sau de pe corp. Nu-mi place nicio jucărie de-aici, materialele și culorile din care sunt făcute exprimă multă violență și un simț estetic necizelat al fabricantului, fetița din mine se întristează. Dar nu mă aflu în locul acesta dezolant pentru a descoperi frumusețe, deja am decis că frumusețea este în altă parte, ci pentru a alege cea mai stufoasă creatură, la prețul cel mai convenabil. Compensez nefericirea trecătoare a părții gingașe din mine cu voioșia, desigur, tot trecătoare, stârnită de gândul fugar al dezvăluirii publice a motivului prezenței mele în magazinul de jucării, anume găsirea celei mai păroase arătări, aptă pentru a susține îndârjirea lui Kiti în a o pleșuvi. Gândul fugar fuge curând de la mine, ba îl alung chiar eu, de teamă să nu necăjesc vreo fetiță din încăpere. Nu sunt mulțumită de opțiunile pe care le am, aleg totuși o Barbie cu păr blond, destul de des, deși o fac cu milă față de viitoarea frumusețe rătăcită (fie ea și falsă) a păpușii de plastic dur și rece, iar sentimentul este cât se poate de veritabil, chiar dacă n-am părul nici blond, nici foarte des.
Citesc pe o pagină serioasă de articole științifice despre efectul protector al îmbrățișării față de boală, iar frivolitatea nevoii raționale de validare a trăirilor omenești mă face să zâmbesc amar, chiar dacă nevoia aceasta nu apare explicit ca temei de existență a cercetării respective. Poate vremea, dar cu siguranță nu Simona Halep, sau poate răbufnirea dintr-un context febril, dar nu iminența neîndoioasă a primăverii mă indispun pasager în miez de zi, în ciuda serenității dimineții și a transparenței ei, ce luminează jucăuș corpurile ce îi străbat vremea. Pasager zic, iar vremelnicia de stare a omului confirmă și ea legea grațioasă a compensației vieții, întrucât iată-mă, o fire mai degrabă statornică decât hoinară, amuzându-mă din umbră de stăruința machistă a bărbaților ce mi se perindă dinainte, în cafeneaua unde îmi aștept copilul, în a alege fără excepție cafeaua tare în defavoarea celei aromate, cu mențiunea că eroarea ce s-ar putea ivi în judecată este asumată de dragul jocului și numai de asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu