Un fluture în bibliotecă

Noutate: slăbiciune pentru bibliotecă, pentru corpul acesteia și pentru ceea ce conține. Mâinile, prin brațe, sunt instrumentele ei de eliberare de energie și stress. Dar efortul de a le dirija este adesea foarte mic, de unde cvasi-permanenta lor dinamică. Este un fluture gigantic cu aripi virtuale descrise de agitația brațelor, își bate aripile dezordonat, amețitor, eliberator. Țintește exact, precizia ei este fascinantă, fiindcă este într-un contrast puternic cu aparenta ei stângăcie.

Mângâie delicat cu vârful unui deget mereu același șanț oblic al părții sculptate a bibliotecii. Pornește dinspre punctul cel mai înalt al lucrăturii în lemn, coboară lin către lateral, cu concentrare perfectă, aproape că pot să simt pentru ea cele două linii fine reprezentate de buzele șanțului adancindu-mi discret epiderma arătătorului, apoi pare că gâdilătura o suprastimuleaza, pentru că zgârie sonor cu unghiile țesătura materialului, vrând parcă să se trezească, să anuleze vinovat o trăire prea intensă. Renunță pentru o bucată de vreme la apropierea de bibliotecă, dar știu că atracția îi este vie și greu de stăvilit.

Nu pleacă din încăpere, îi face bine proximitatea fizică umană, nu își ține mâinile în liniște, doar le pregătește pentru următoarea încercare, adesea îi văd mâinile ca pe organe ale inteligenței ei bizare. Posturile stranii ale degetelor, unghiurile imposibile ale mâinilor pe antebrațe, forța uimitoare a degetelor lungi și subțirele și dispunerea lor caraghioasă în mănunchiuri suprarealiste se succed cu o reținere interesantă, precursoare a unei explozii de vitalitate, bănuiesc, necesare pentru destindere. Pornește spre rafturile pline de cărți și își alege câte una cu cotor atrăgător după criteriile ei neștiute. Ar scoate-o dintre cărți, dar nu îndrăznește, nu pot să îi permit orice dezlănțuire energetică. Se joacă cu cartea, dar și cu mine, fiindcă o mângâie, doar atât, încearcă să o ademenească să iasă. Nu știu cum de reușește, întotdeauna reușește, este într-adevăr abilă, are mâini inteligente, nu am nici o îndoială în privința asta, cât de convingător i-as interzice să scoată cartea din bibliotecă, găsește ea o cale să mă învingă. Întotdeauna.