Ain't no sunshine when you're gone

 Prima zi după vreo zece, cu suflețelul lui Kiti atât de împăcat, precum plină de veselie mutrița lui Felix din poza de mai sus. Asta a fost aseară, în dimineața asta, după un somn profund, așa îi e când nu mă trezesc alături de ea, încerc să o dezmierd mangaindu-i fața plină de fetiță, e 1 martie, îmi întinde obrajii la pupat și frământat în porții scurte, de secunde, sunt acceptabile și-așa, a crescut fetița, a venit momentul în care mama nu mai dă până la sufocare sau până la limita ei de voință, momentul în care copilul începe să îți arate cât vrea el, atât și numai atât, acum și doar acum. Pupici și îmbrățișări. 
 
 Nu vreau nicicum să mă plâng de vremea nefirească, dar unde s-a pierdut firescul din tot și din toate, aici era, acum câteva zile. Sau săptămâni, sau ani de zile? Sau câtă variabilitate suportă conceptul de firesc, astfel încât să se mai numească așa, întreb, căci îmi trebuie, acum, în martie, reperul soarelui și al căldurii sale autentice, uitate parcă răutăcios pe după vreun nor gros și îndepărtat. Degeaba îmbrăcăm, și eu, și Kiti, rochite și bluzițe vaporoase cu dor de primăvară sau nu degeaba, căci mi-e vocea pierdută printre corzi vocale inflamate, sunt Janis Joplin în trăire intensă cu fiecare vorbă adunată necesar de pe-acolo, de pe unde vin ele, vorbele, de îmi râde Horica în față și mă îndeamnă să mai zic de-un Cry, baby, ș-încă o dată.

 Te saturi de monotonie cromatică, precum te saturi de aglomerare de culoare, nu e o saturație superficială, de moft necugetat, e dorință de echilibrare și impuls de vitalitate, e creștere și dezvoltare, e miracolul diversității. De aceea tânjesc, acum în martie, după verde și roșu și azur și violet, îmbinate indecent în haine și încălțăminte, în cer și pământ, în păr și în suflet. 
 
 Cu agrafă multicoloră în păr și broderie aurie pe cămașă, cu țesătură moale, elastică și obraznic de turcoaz învăluindu-ne trunchiurile și cu o urare de Primăvară caldă și frumoasă în vârful buzelor, cu toate astea vă întâmpinăm pe toți în zi de mărțișor și uneori cu dor, noi.