miercuri, 5 noiembrie 2014

Șah mat la inimă, zice creierul, iar Kiti sforăie zdravăn strâmbând din gură


Felix preferă să stea acasă în vacanță, acasă îi are pe câinii lui, dintre care pe Pericle a numit-o 'cainele său de onoare', deasemenea își are jucăriile și își găsește confortul ideal al vacanței. Acum cântă la pian, este în miezul lecției, astăzi o lecție mai specială, fiindcă se desfășoară imediat după primul său examen oftalmologic, de aceea nu poate citi partiturile. Important este că nu își pune ochelari. În așteptare își simte inimioara pulsând și se întreabă cine îi permite să o simtă. Își răspunde, creierul, doar este în clasa a doua, dar nu este convins, ceea ce îl determină să provoace cele două organe superbe la duel. Mă anunță că inima și creierul lui joacă o partidă de șah, pentru a hotărî care este mai puternic. Se joacă chiar și runda a noua, bătălia este strânsă. Are ceva idei colaterale, întrucât aud ceva de o carte implicată în partidă, zice ceva de 'Dumbrava minunata', cartea, ca fiind al treilea jucător de șah, însă nu îmi apare limpede imaginea cărții jucând șah cu inima și creierul. Într-un final, cam când urcă și Horia în mașină, Felix simte cu inima că învingător este creierul. Dacă nu se înțelege mare lucru din cele de mai sus, nu-i baiul nimănui, este doar o altă poveste de-a băiatului, de data asta fără buni și răi, dar mai ales fără răi.
 
Dimineață devreme. Kiti intră prima în bucătărie și se repede la cana mea cu ceai cu lămâie, uitată aseară pe masă. Lansează fulgerător ceaiul rece pe gât ca pe o rachetă în spațiu, iar aciditatea accentuată a ceaiului neîndulcit împreună cu lăcomia gestului îi aduce fetei un horăit puternic pe buze, ca sforăiala deșănțată a unui bărbat după o noapte de beție, însoțit de o strâmbătură neobișnuită a gurii, absolut hilară. Întâmplarea funcționează ca o intrigă, întrucât de trezește discret bucuria și ne pregătește pentru o nouă zi.




2 comentarii:

Anonim spunea...

ce stil de a povesti!!! frumos vreau sa zic caci intimplarea cu Kity m-a facut sa rid in hohote. Am vazut intreaga scena cu ochii creierului(care n-a jucat sah)! frumos! (doina)

MihaelaMaria spunea...

multumesc :)