luni, 6 octombrie 2014

Rotunjiri

Dau să-i explic lui Felix ce vrea tilda de la cele două numere, asemănare, zic; nu seamănă prea mult numerele, zice, și are dreptate. Casc ochii bine prin carte, înțeleg, aproximare, dar el nu mă înțelege. Urmează să îmi amintesc, rotunjire; cuvântul îi aduce lămurire. Copilul rotunjește numerele, respectând o regulă, numai că uneori adaugă, alteori elimină niște unități. De ce, mă întreabă, iar eu mă entuziasmez, iată că aplicarea unei reguli nu-l insensibilizează, pe când jocul cu numere îi amplifică atenția. Pentru că este natural să socotim lumea în întregi, instinctual percepem brut (și adesea brutal), adăugăm sau eliminăm dependent de viziune. Când rotunjești, puiule, amintește-ți de perfecțiunea cercului, totodată ține cont cu respect de micile imperfecțiuni ce nu urmează intim linia și pe care nu vrei să le ștergi, bineînțeles, cum nu vrei să-i dispară lui Spot pata delicată de pe pleoape. Învață regulile rotunjirii, ca orice regulă, aceasta îți limpezește viziunea, îți simplifică înțelegerea și îți oferă instrumente acceptabile de observare și cinstire a imperfecțiunilor, adică a diversității. Regula rotunjirii este o regulă generoasă, optimistă, te învață să adaugi, să dai, mai mult decât te învață să rupi, să furi, iar lucrul ăsta îți înlesnește creativitatea. Înțelegi tu? Da, da, uite-l pe Bulgăraș cum se rostogolește!


Niciun comentariu: