Mi-este dor de egrete, de câteva zile port aparatul de fotografiat cu mine ca să le întâmpin cu un snapshot de drag, între timp mă amuz imortalizând candid tot felul de flori și de copii ce-mi apar în cale, calea este cu atât mai bogată în modele cu cât ieșim mai des din mașină, o și facem, pentru că parcul tânăr, încă neamenajat complet ne atrage de ceva vreme, este în stânga, imediat după copacul falnic crescut în mijlocul drumului, de fapt, drumul este asfaltat de jur împrejurul copacului bătrân, cu valoare de exponat natural, așadar în stânga, fără teamă încă de căpușe, dar cu seninătatea mea pentru seninătatea ei, ca efect al dupaamiezii târzii, când oboseala de peste zi îi limitează excesele comportamentale, poate acuitatea îi scade, eliberând-o de povara senzațiilor multiple și încâlcite, posibil ca marea ei încercare să fie găsirea liniștii interioare în marea încrengătură de stimuli de tot felul, băieții sunt ceva mai încolo, nu-i vedem, și-au terminat lecțiile, se joacă, târgul de flori prin care ne duce cărarea este prilej bun de cunoaștere și recunoaștere de plante noi, îmi place floarea asta albă, înaltă, se mai poate planta la vremea asta, dar este mult prea scumpă, ce păcăleală, să cumperi din târguri specializate, să cumperi în general, dar ne mai lăsăm și păcăliți intenționat, dar și neintenționat, când mintea îți joacă feste vine și timpul pentru teama de căpușe, către noapte, în duș, punctul negru, mic, proeminent de pe antebrațul lui Kiti îmi pare un parazit monstruos, agățat flămând de brațul delicat, copila este mai relaxată decât de obicei, cooperează neașteptat cu instrumentele băbești cu care îi dau rotocoale micului monstru, ce ne facem toată vara, îmi cumpăr cât de curând o lupă cu lumină, una ca a medicului de gardă, care este categoric, nu este nici o căpușă pe antebrațul fetei despre care ziceți că ar suferi de autism, somnul de noapte este liniștit, cum trebuie să fie, micul dejun din nou prea savuros, o îngrămădire colorată de bucățele de fructe, pe care le-aș înghiți pe nerăsuflate mai înainte de a le fotografia, ceea ce am și făcut amândouă, uitând doar o clipă de dorul de egrete.
4 comentarii:
Sunt periculoase totusi capusele, nu e doar o spaima desarta. Eu am avut febra butonoasa in 2002. Am fost bolnava o luna, cu petesie, cu picioare si maini umflate, capul cat al unui elefant, frisoane, febra, viziuni co(s)mice :-)...nu mi-am pierdut cunostinta totusi. A fost rau. Culmea este ca in ciuda atentiei data acestui flagel al lunii mai, si pe Tedi l-a piscat una acum doi ani, a facut o febra de vreo saptamana, dar fara alte consecinte, mai grave ar fi fost in cazul lui, pentru ca are si antecedente de crize epileptice. Cica ar fi niste servetele impregnate cu insecticid cu care sa te stergi pe picioare cand iesi in parc sau gradina. Si sa tundeti mereu iarba, nu intrati prin pasuni netunse cu iarba mare.
adevarul e ca am deja o fobie cu capusele astea, in fiecare seara, la baie, ii controlez pe copiii mici si insist pe langa Horia sa se controleze cu atentie. citisem ca daca le scoti in primele 24 de ore din piele nici macar preventia cu medicatie nu este necesara.
dar boala ai facut-o imediat dupa muscatura, stiai ca ai avut o capusa?
Eu am gasit capusa la dus, pe picior, nu ma durea, am dat-o la o parte usor, si m-am imbolnavit peste cateva zile, fara sa fac initial asocierea cu muscatura, am crezut ca am rubeola (si eram nasa la un botez), am fost la urgenta, mi s-a infirmat dar nu si-au dat seama ce am. A doua seara, deja mult mai rau (varsaturi, frison, pete), m-a diagnosticat dr de familie si m-a trimis la infectioase. Nu m-a internat, ca am promis ca iau antibioticul, dar cred ca vreo saptamana nu m-am dat jos din pat...mi-era rau, rau.
Pe Tedi l-am gasit cu capusa tot pe picior, am dat-o jos mai greu, dar cred ca statuse mai putin pe el, oricum sub 24 de ore. S-a imbolnavit tot peste vreo 4 zile, cam aceeasi perioada de incubatie... Tot antibiotic din 6 in 6 ore, cred ca doxiciclina. El n-a facut analize de sange, eu facusem, iesise pozitiv pt febra butonoasa. O singura concluzie: feriti-va pe cat se poate! Va pup.
Trimiteți un comentariu