Nimfa noastră

Scufundată în apă, percepțiile asupra propriului tău corp te uimesc și te îngrijorează. Senzația de plutire, deși incompletă acum, când respirațiile tale sunt perturbate de neștiut, te intrigă și te dezechilibrează. Nu ți-ai mai văzut până astăzi picioarele lungi atât de departe și de împrăștiate față de trup, nu le-ai mai întâlnit în mișcarea asta lină, involuntară, urcătoare. Te tulbură puțin și simți că poți să îți domolești tulburarea dacă le aduni grijulie, feminină cu mâinile tale. Găsești calmul în gestul încântător de apucare cu degetele mâinilor a degetelor picioarelor și în gestul fetal de ghemuire și de aceea le faci neîncetat cât plutești în apă. Ești înconjurată de oameni buni, inimoși, care te încurajează și te răsplătesc cu zâmbete și dulciuri pentru curajul tău, tu le simți bunătatea, dar ai o încordare de trup de susținut, așa că nu le arăți atenția cuvenită. Ești frumoasă ca un nufăr plutitor, iar apariția ta angelică mă face să plâng de bucurie. Găsește-ți, fata mea, în apă amintirile primordiale de paradis și dezleagă-ți ușurel trupul din strânsoarea încordării, ca să simți binecuvântarea și confortul apei pe fiecare centimetru al corpului tău perfect!