Iarna noastră

Mă amuzam deunăzi de vecinul căruia i s-a strâns un munte Himalaya al furnicilor din zăpadă în fața intrării în casă, imaginându-mi-l resemnat și consecvent cu sine însuși, deoarece se ghidează în ceea ce privește curtea și grădina casei sale după principiul logic, pentru ce să cureți, dacă oricum se murdărește din nou? Asta, înainte de viscolul doi. Acum, cu ocazia noii vijelii, vecinul nu poate spera decât că muntele se va nărui, ceea ce nu e neapărat garantat, el poate chiar crește, depinde de noroc sau de direcția vântului. Cert este că e un exercițiu reconfortant de imaginație să îl conduci pe principialul nostru vecin către interiorul casei sale, apoi către exterior, întrucât nu văd cum digul natural înghețat din ușă poate fi dislocat sau depășit, iar cu toate astea, vecinul dispare din casă în timpul zilei, apoi reapare seara. Iarna noastră e frumoasă!

Nu mă amuză deloc, ba mă îngrijorează înghețarea într-o încovoiere nefirească a tinerilor noștri copaci, împovărați de îmbrăcămintea perfect mulată a fiecărei crenguțe, îmbrăcăminte rece și grea, cu irizații metalice și transformați parcă printr-o magie în piatră de vreo vrăjitoare malefică a iernii nemiloase. Ei privesc încremeniți către ferestrele în spatele cărora ne încălzim fără ei, iar ramificațiile întinse înspre noi parcă cerșesc îndurare. E o tristețe grea în postura lor gârbovită și când îi privesc simt urât pentru iarnă, asta nu e iarna noastră frumoasă!

Cu toate astea e vreme perfectă pentru aventură, căci aventuroase sunt toate ieșirile din ultimele săptămâni, cu concentrare simultană de simțuri către deslușirea căii de ieșire din viscol, escaladări de straturi suprapuse de zăpezi și iar zăpezi, cufundari adânci în hăuri formate neașteptat, apoi senzații aspre dureroase de membre înghețate imediat după contactul cu zăpada, ochi înlăcrimați și îngenuncheați în fața bătăii continue de vânt și tensiuni musculare acute acumulate de mersul încordat și sacadat de teama pierderii echilibrului și-așa precar. Apoi minivacantele care se leagă în lanț și bucură copiii, e raritate demnă de amintiri memorabile pentru toată viața, toți le avem căci iarna vine inevitabil cu astfel de daruri.