sâmbătă, 18 mai 2013

Povesti

Horica m-a sunat imediat ce a iesit din sala de examen, tinea mortis sa-mi spuna povestea imaginata astazi la olimpiada creativitatii la engleza dupa o imagine proiectata pe tabla, n-am putut sa il ascult pe loc, acasa Felix se plangea de-a dreptul ca nu mai vrea sa citeasca niciodata, dupa ce l-am rugat sa imi citeasca un pasaj dintr-o enciclopedie, pe care mi-o adusese impreuna cu romanul din care i-am citit doua capitole, a buchisit el binisor, confundand doar b mic cu d mic si s-a scurs incetisor aproape complet pe sub cartea mare, cartonata, plangandu-se ca nu mai poate, apoi l-am linistit pe moment, cititul va deveni tot mai fluent, desi nu cred ca l-am convins, nu poti avea doua convingeri contrare simultan sau poti, insa atunci esti prea complex. Cand si-a mai uitat din nefericirea inocenta, l-am lasat sa dea ocol in fuga casei si l-am sunat inapoi pe Horia, astfel am aflat povestea, o foarte frumoasa poveste inventata despre un munte sacru hawaiian, despre o frumoasa si cutezatoare tanara care a infruntat muntele despre care localnicii povesteau o legenda infricosatoare, despre semne si simboluri naturale si nascocite, poveste al carei deznodamant neasteptat largeste brusc perspectiva, dezvaluind povestea unui joc de calculator, premiat si adorat de tinerii din toata lumea.

2 comentarii:

Alexandra spunea...

Ce imaginatie frumoasa si creativa are Horica. Te mosteneste.

MihaelaMaria spunea...

multumesc, tatal lui este si mai si :)