duminică, 22 martie 2009

Evaluare cu drag

Nu trebuie sa vina nimeni de afara, nici macar de la mii de km distanta, ca sa ne spuna ca Kiti a facut progrese. Insa cand totusi vine, o vede, o aude si i se umezesc ochii de emotie in fata performantelor demonstrate, atunci stim ca ne aflam pe un drum bun.

13 comentarii:

Ileana A. spunea...

extraordinar! poti sa dai mai multe detalii? in ce arii a facut progrese mai mari? sunt functionale sau tin doar de informatie?

alina spunea...

Grozav, felicitări! :)

MihaelaMaria spunea...

va multumesc!

progresele lui kiti se vad in principal la nivel functional (pt ca la nivel cognitiv intotdeauna a stat mai bine): are atentie mai buna, autostimulari mai putine, interactioneaza spontan cu noi, comunica mai mult non verbal si verbal. la nivel de verbalizare kiti vorbeste mai clar,mai tare si mai mult (nu insa spontan).

este mai intelegatoare, arata(prin ceea ce face) cateodata exact ca o fetita de varsta ei (de exemplu ieri, aflandu se cu tatal ei in bucatarie si vazand bufetul ud in jurul si sub un pahar, a luat de pe chiuveta un burete de sters masa, a ridicat paharul punandu l in alta parte si a sters apa de pe bufet:)))

si poate cel mai important: e mai bucuroasa!!!

Ceska777 spunea...

La tot mai mult progrese!

MihaelaMaria spunea...

asa vom face, multumesc!

Marius Filip spunea...

MihaelaMaria

Felicitări şi la mai mult progres!

Ştii că în Portage ştersul mesei acolo unde s-a vărsat ceva e un milestone ...

Te-ai gândit să o înveţi limbajul semnelor? Ar putea-o ajuta să crească în spontaneitatea exprimării.

A face un semn este mai uşor decât verbalizare vocală (toţi copii arată cu degetul) şi spre deosebire de PECS, duci instrumentele cu tine ... :o)

MihaelaMaria spunea...

da, stiu...

cu limbajul semnelor e dezavantajos pt ca nu va fi inteleasa de toata lumea. de fapt, prea putini oameni cunosc acest tip de comunicare.

mai este o problema, cred, Kiti are un bogat "vocabular non verbal" si abilitati motorii fine slabe (dar in crestere). deaceea PECS ni se pare mai potrivit pt ea, acum.

in legatura cu "duci instrumentele cu tine", ne mai amuzam pe seama ei cand isi "arunca cu cuvinte", de data asta la propriu, parca spunandu-ne "ia mai lasati ma cu vorbitul asta in pace!" :)))

progrese multe ii urez si eu iepurasului tau!

Ileana A. spunea...

da, eu n-o sa obosesc niciodata sa sustin PECS-ul, de care m-am codit atata sa ma apuc si care a insemnat un pas decisiv in comunicarea Mariei. Si iata, dupa 3 ani de PECS, am renuntat la el de bunavoie si nesiliti de nimeni...pt ca vorbele vin inaintea pozelor :) Nu pot decat sa ii multumesc lui Dumnezeu pt bunatatea Lui infinita.

Marius Filip spunea...

Ileana

În cazul PECS, acesta a oferit Mariei un mediu de comunicare pe care l-a putut manevra mai uşor decât vorbele.

Cu limbajul semnelor este acelaşi principiu; se oferă copilului un mediu de comunicare pe care-l poate manevra mai uşor.

Scopul final este acelaşi: copilul să comunice prin verbalizare, şi apoi prin scris.

Aşa cum era la Eusebiu, cum povesteşte şi MihaelaMaria despre Kiti şi cum probabil a fost şi la Maria, posibilitatea de a rosti cuvinte a existat mult înaintea vorbirii spontane şi naturale propriu-zise.

Pentru că, la copiii care au trecut de imitaţia verbală, deficienţa nu rezidă în emiterea de vorbe în sine, ci în inabilitatea de a comunica (emiterea de vorbe nu-i decât un mediu al acestei comunicări).

Atât PECS, cât şi limbajul semnelor ajută la crearea acestei abilităţi de comunicare (fiecare prin mediul său specific), şi odată ce abilitatea de a comunica apare, se face tranziţia (spontan, în cazul Mariei) spre comunicarea prin mediul sonor.

În cazul lui Kiti limbajul semnelor clar nu se poate aplica din cauza motricităţii mai reduse a mâinii.

Am pomenit de limbajul semnelor pentru că, din câte am observat, această opţiune este mai rar pomenită, prin comparaţie cu PECS.

Bi spunea...

Buna Maria
imipoti da si mie mai multe detalii lace atilucrat pt aceste progrese peplan functional?

MihaelaMaria spunea...

bi, data fiind varsta lui kiti programele ei sunt gandite sa o ajute sa "functioneze" mai bine.

are programe de autoservire (sa si prepare sandwich, sa si imbrace ciorapii, sa si aranjeze hainele in dulap, sa aseze vasele la locurile lor etc); are programe care ii cresc atentia, focusarea pe o activitate, ramanerea la task mai multe minute; are programe de interactiune cu fratii (jocuri diverse, cu mingea); programe expresive; PECS care o invata sa initieze comunicarea; si toate programele masterate la nivelul unu si doi de generalizare trecute mai departe la nivelurile urmatoare de generalizare.

cum bine se stie cu cat generalizeaza mai curand ceea ce invata, cu atat devine mai "functionala".

daca pot sa te mai ajut si cu altceva astept sa mi scrii!

Ileana A. spunea...

Marius, poate n-o sa crezi, dar la Maria nu a existat imitatie verbala inaintea PECS! pur si simplu nu putea rosti nimic dupa imitatie (de vina fiind apraxia ei, adica dificultatea de planificare motorie). Deci la noi a fost invers: a existat dorinta de comunicare inaintea posibilitatii fizice de a o sustine :)

nu stiu cum s-a deschis robinetul, dar dupa un episod grav de convulsiii, Maria a inceput sa imite mai usor, iar usurinta asta se dezvolta pe zi ce trece. Nu poate imita orice, dar reuseste cu cuvinte tot mai grele si mai lungi.

si gata, ca suntem off topic :)

Marius Filip spunea...

Ileana

Sigur că te cred.

Aş avea nişte intrebări: are limbaj funcţional? (cu PECS sau fără).

Adică: dacă vrea ceva, ştie să ceară (folosind imagini sau cuvinte)?

Dacă e întrebată ceva, ştie să răspundă (cu imagini sau cuvinte)?

Poate face o descriere (cu imagini sau cuvinte)? De ex. "Plouă" sau "Afară plouă".

Oricum, este remarcabil că a început spontan a verbaliza.

Am mai citit de aşa cazuri; PECS are uriaşul avantaj că este o metodă testată şi verificată de o lungă practică.

Pe de altă parte, este limitată (asta spun din ce-am citit, căci deşi avem manualul PECS, nu l-am folosit). Adică la un moment dat se opreşte în ceea ce se poate exprima cu el.

Limbajul semnelor are avantajul că este "fully functional", la adulţii surdo-muţi ţine loc de vorbire şi poate exprima idei mult mai complexe decât se poate exprima cu imaginile.

Însă are dezavantajul că nu poate fi înţeles de cineva care nu-l cunoaşte, aşa cum a arătat şi MihaelaMaria.

Tot pe marginea topicului PECS/limbajul semnelor/vorbire funcţională, vreau să vă spun de testul VB-MAPP.

Este cel mai bun test pe care l-am întâlnit ce e dedicat limbajului - şi nu e scump.

Este normalizat până la vârsta de 4 ani (probabil pentru că se consideră că la 4 ani limbajul e "fully functional") şi e mult mai bun decât Portage (secţiunea Limbaj) căci nu atacă doar forma, ci şi funcţionalitatea.

Ca să faceţi o comparaţie, când îl testăm pe Eusebiu al nostru cu Portage (secţiunea Limbaj) îi iese o vârstă de 3,5-4 ani, pe când la ultima testare cu VB-MAPP a ieşit undeva pe la 2-2,5 ani (asta a fost acum 3 luni).