luni, 2 iunie 2014

O rotunjime discretă și dragă

Observ o alergare mai atletică la Kiti, flexie mai liberă a gambelor pe coapse, viteză mai mare, balansul stângaci al brațelor se menține, dar nu alterează impresia mai închegată de trup sportiv în mișcare, și nu înțeleg din ce s-a legat, ba înțeleg, o înnăscută armonie de dimensiune, formă și dispunere a formațiunilor musculare, osoase și articulare, care nu are de-a face cu antrenamentul, o invit, să alergăm împreună, parcul întreg ne aparține, dar nici acest dezechilibru (parc uriaș-ocupare minimă) nu are de-a face cu antrenamentul, e totuși Herăstrău acesta, Kiti ia invitația mea în serios, nu că m-aș fi așteptat să n-o facă, însă nici așa, să nu se mai oprească, fugi Horica după ea, eu nu mai pot, Felix, dă-te din calea locomotivei, fata este voioasă, fiorul răcorii dimineții se confundă cu cel al bunăstării trupești de după exercițiul fizic, Cătă pornește liniștit în alergarea lui, în sens opus, rămâne încă, poate n-o să dispară niciodată, urmă pală de îngrijorare, își va menține sau nu-și va menține bucuria, de Kiti spun, desigur, fiindcă dintre noi ea este singura care-i pe deplin cinstită, oriunde și oricând, întreagă, veritabilă, iată cum prezentul își dovedește valoarea maximă, acum ne este bine, iar binele de care ne ținem împreună este dat să ne ajungă o vreme, până atunci ne hotărâm să coborâm pe lângă lac, intrăm în ritmul alert al fugăreților, noi ne păstrăm candoare în pas, căci îl întrerupem de fiecare dată când ne trebuie, să ating scoarța încrețită, groasă a bătrânei sălcii, să mângâie o pisică, să traverseze în sens invers un podeț, să culeg o frunză și o adiere de vânt, să îmbrățișez o voioșie și chiar să strănut nestingherită, păstrăm totuși pasul alert, linia fixată de oprire este mai încolo cu vreo trei kilometri, suntem depășiți continuu de alergătorii, tot mai numeroși, ce bine, ale căror respirații seamănă cu niște șuierături sacadate, eliberatoare, drumeagul îngust ne rearanjează formația de patru în doi câte doi sau unul câte unul până ajungem să ne încheiem cursa unei dimineți aniversare universale, căci un univers mai mic al copilăriei este și lumea noastră familială, la mulți ani, copii, cu o alergare mai atletică și mai rotundă a lui Kiti în  frunte.



5 comentarii:

AlinaD spunea...

La multi ani si voua!

V-am vazut ieri in Herastrau, dar n-am vrut sa va deranjez. Sunteti tare frumosi impreuna!

MihaelaMaria spunea...

multumesc, multumesc, cum sa ne deranjezi? TREBUIA sa ne 'deranjezi!!!!!

AlinaD spunea...

In cazul acesta, data viitoare voi indrazni! :)

MihaelaMaria spunea...

ok! :)

MihaelaMaria spunea...

ok! :)