miercuri, 11 iunie 2014

Drive carefully, cum s-ar zice!

Două femei vorbesc prostii alături de mine, se pare că ambele cred că autismul este o trăsătură de familie, ceva ca numele, să zicem, iar că atunci când ai această trăsătură, îți petreci concediul la 2 Mai. Știi, noi suntem autiști, mergem la 2 Mai, zice una; da, sunteți autiști, întărește cealaltă. N-am niciun chef să le explic 'fetelor' că autismul nu este cea mai romantică și mai extravagantă trăsătură a ființei, în plus, sunt destul de supărată pe mine însămi, ca să devin egoistă, cum fac să îi recâștig încrederea este ceea ce mă preocupă. A fost întâi sperietura zdravănă, atunci când am tras brusc de volan, asta a trecut, însă a rămas ciuda mea și vinovăția față de Horica, pe care l-am văzut și auzit temător. Noroc cu perdeaua! Mi-am ținut în discreție tulburarea, m-am exprimat cu perdea carevasazică, și am încercat 'impacarea', folosindu-mă de perdeaua uzată, pe care căutam să o înlocuiesc-stai așa să duc perdeaua la reparat, așteaptă-mă până caut material înlocuitor, fir-ar să fie, nici aici n-am găsit și de-astea. Apoi, deși n-am găsit soluția ideală în legătură cu perdeaua mea, deci am fost nevoită să rămân cu ea în mașină, m-am descotorosit de fățărnicie și m-am expus fără perdea. Am mai temperat amărăciunea amândurora, iar când Horica m-a îndemnat, chiar când l-am lăsat în fața școlii, să conduc prudentă, am știut că începe drumul vindecării.
 
Nu caut rost întâmplărilor prin care trecem, viața are totuși decența să se îmbrace cu frivolitate în atâtea împrejurări. Cu toate astea, gravitatea anumitor trăiri și situații mă îndeamnă să fiu atât de reflexivă, încât să observ că pentru a-ți trăi viața cu lejeritate este necesar să ții temeinic cont de ceea ce se petrece cu tine, adică să îți duci cu seriozitate neseriozitatea. Și, bineînțeles, să conduci cu prudență!

Niciun comentariu: