Către o lume 'dreaptă'

Cu emoție intuitiv mascată, neanticipata (ah, e sănătos să nu o anticipezi!), Horica, eroul nostru de aseară, de la primul Bal Albastru, eveniment caritabil pentru copiii cu autism din România, și-a zis micuțul discurs,  în fața a peste o sutatreizeci de oameni, fluent și natural, așadar copilărește, timp în care noi, părinții lui, l-am urmărit cu sufletul pe-afară, de cât de departe se putea (din partea opusă a sălii de bal), aproape nerespirand, cu iubire și grijă, grijă amplificată de viroza intestinală ce l-a țintuit la pat pe băiat de câteva zile, fără prea multă mâncare și cu crampe iritante.

Și-a zis ceea ce și-a pregătit de-acasă în ziua balului, fără vlagă, printre moțăieli patologice, cu toate astea și-a zis frumos, există cu siguranță cel puțin încă câțiva martori care să confime asta, și-a zis de ce și pentru cine a scris cărticica lui și ne-a citit și două fragmente din ea. Invitații l-au răsplătit cu aplauze prelungi și îmbrățișări, iar noi doi, părinții, l-am îmbrățișat, la rândul nostru, cu drag odată reîntors la masa noastră festivă cu numărul paisprezece.

Acum suntem nerăbdători să atingem cărticica, minunat ilustrată cu desene de copii, să o atingem și să o citim împreună și, de ce nu, să v-o citim și vouă cu drag, ca să le povestiți copiilor voștri despre o lume neobișnuită, palpitantă (așa cum a văzut-o și Horica), plină de provocări, dar totodată recompensanta, înțeleaptă și empatică (la asta nu v-ați fi așteptat?), o lume insinuată tot mai palpabil în lumea noastră spirituală și materială 'dreaptă, așadar, fericit, tot mai 'dreaptă' (adică acceptată) la rândul ei.