miercuri, 21 aprilie 2010

Iarba verde


Kiti s-a lăsat pe tânjeală cu învăţatul în ultima vreme. Nu e vina ei, ea ar fi dispusă şi în miez de noapte la o lecţie. Pentru că ajunge să-i spun 'trezeste-te, Kiti' ca ea să se trezească şi să pornească. Asta-i partea bună, să-i zicem, atâta timp cât instructorul nu abuzează, a efectelor terapiei. Pentru că n-aş trezi-o în miez de noapte pentru o lecţie. Ha! Partea cu minus se vede după ce, obişnuită să răspundă prompt diferitelor cerinţe, răspunde împotriva voinţei ei şi devine frustrată de atâta complianţă.

Oricum, pauzele lui Kiti sunt prilejuri de interacţiuni mai lungi cu mine şi fraţii ei (cu tati care soseşte acasă după programul zilnic al lui Kiti conexiunile sunt constante). Felix descoperă jocul din orice, aşa cum se întâmplă cu copiii de 3-4 ani. Aşa că se amuză teribil să o imite pe Kiti iar ceea ce e aproape şi mai bine e că şi Kiti se lasă imitată cu mare bucurie. De fapt îi oferă piticului material de copiat intenţionat, aş paria pe asta, atât de mult îi place jocul cu Felix.

Horica a participat sâmbătă la ultima fază a concursului de matematică Arhimede iar dintre subiectele primite încă îmi mai bat capul cu o problemă. E de clasa a cincea şi nu pot să-mi imaginez decât o soluţie foarte simplă (cât de complicată poate fi dacă se presupune că un elev de-a cincea, cu instrumentele pe care le deţine la acest nivel, ar trebui să o rezolve) dar care nu îmi vine în minte chinuindu-mă. A crescut într-atât nivelul de complexitate a problemelor pentru copii de 10 ani sau a scăzut cumva alt nivel, nu spui care? Probabil puţin din fiecare, ca să fiu optimistă.

I-am dat lui Kiti parfumul meu, Pamplelune de Guerlain, e cert că trăieşte cu intensitate predominant într-o lume senzorială, motiv pentru care mi-am găsit un altul care îmi place mult. De fapt am ales două, din aceeaşi gamă cu cel vechi, unul cuarome de mandarine şi busuioc, celălalt cu miros de iarbă verde. N-am găsit un criteriu mai bun de alegere decât acela că deoarece iarba verde e pe cale să răsară din pământul autentic de pădure din curtea noastră, ca atare voi mirosi iarbă verde în curând, trebuie să aleg parfumul cu mandarine şi busuioc. Ceea ce am şi făcut. De-acum, de câte ori mă voi plimba alături de Kiti, vor zbura fluturaşii în jurul nostru.

Între timp Felix ''rotundeste'' (i.e. învârte) un volan şi turuie fraze lungi cu înţeles absurd şi comic în locul motorului, Kiti îşi toceşte la propriu coatele de băncile şcolii şi Horica îşi termină temele începute aseară. Iar eu, după ce închid laptopul,fug în grădină să caut primul firicel de iarbă verde.

8 comentarii:

Marius Filip spunea...

Ce frumos ai povestit despre comorile tale!

MihaelaMaria spunea...

multumesc, Marius! e soarele de-afara 'de vina':)

Ceska777 spunea...

Indeletniciri foarte primavaratice aveti: adica vesele :-))))
Eu am descoperit zilele trecute in gradina din livada ca imi rasar verdeturile, ceapa verde, si mazarea...tot verde :-).

MihaelaMaria spunea...

ma rog, vesele mai putin problema nerezolvata:). bune si mai ales aromate verdeturile tale, ceska!

Lavinia Biberi - Edukid.ro spunea...

O mandrete de copii! Sa va creasca mari si sanatosi astfel incat sa va bucurati de Marea Inverzeala :D

Numai bine ;)

MihaelaMaria spunea...

multumesc, lavinia, creste iarba, creste ca fat-frumos, mi a placut, auzi, 'marea inverzeala'!:))

Anonim spunea...

Azi Alexandra, fetita mea de 4 ani si jumatate m-a intrebat: "Cine sunt copiii aia, ca vad poza lor de 50 de ori pe zi?" Ma rog... e o vorba de-a ei, de "50 de ori..." adica de multe ori. Asta fiindca m-am obisnuit sa intru pe blog-ul tau, cand am cateva momente de liniste.
Si fiica-mea a sesizat ca va urmaresc intens.
Asa ca i-am spus ca acei copii sunt Felix, Horia si Kiti. "Aha" a spus Alexandra, ca si cand ar fi inteles totul. :)
Pupici de la Alexuta pentru Kiti, Felix si Horia!
Speranta

MihaelaMaria spunea...

multumesc speranta, imbratiseaz-o de trei ori inapoi pe alexandra!