marți, 30 iunie 2009

Frânturi de zi

* "Guten Morgen! Du bist Felix?", i-a înfăşurat capul pe de-a-ntregul lui Felix cu faldurile bluzei mele largi salutul prietenos al posibilei sale viitoare educatoare. Locul este frumos, curat, liniştit, ne place. Are cerere de înscriere încă din ianuarie, dar cum de atunci aflasem că lista de aşteptare e lungă preţ de doi ani am decis: mai aşteptăm. Se pare că lista respectivă s-a comprimat între timp, aşa că am fost anunţaţi că Felix are un loc din septembrie. Ce să facem acum cu argumentele pro începerea mai târzie a grădiniţei? Să le ignorăm? Nu! Răspuns: nu contaţi pe noi până la primăvară!

* Mic test de agilitate pentru băieţi în jucăuşa lor tentativă de a prinde pisicuţa neagră din parcul întâlnit în drumul spre casă

* "O încurajăm pe Kiti să prindă încredere cocoţată pe role?" "Mergi foarte frumos cu rolele, scumpa mea surioară!",dar exact aşa!

* Presupunând că am de răspuns la întrebarea "cum e mai uşor să urci patru etaje, fără nici un bagaj sau cu o bicicletă de dimensiune medie în braţe?" aş răspunde fără ezitare contraintuitiv "cu bicicleta în braţe!". De ce? Pentru că asta e realitatea. Ocolesc liftul numai când am de cărat bicicleta.

* Epuizată de lecţii şi alergat în parc, odată ajunsă acasă, Kiti a găsit cana mea de şi cu cafea, nebauta complet de dimineaţă, a dat-o de şi cu sete pe gât şi a tras instantaneu un pui de somn.

* Neepuizata de lecţii sau alergat în parc, odată ajunsă acasă, m-am amuzat de isprava lui Kiti şi am gătit o mâncare delicioasă din legumele mele preferate, vinete şi pui.

* Tenis cu terrier pe post de copil de mingi? Da, se poate şi mai este şi extrem de amuzant!

* Tenis în săptămâna 38 de sarcină? Da, se poate şi mai este şi extrem de amuzant! Eroina? Draga mea prietenă M, pe care n-am reuşit, pentru că n-am insistat, să o conving că se poate naşte şi altfel decât prin cezariană. (pupici, M!)

* Acasă, seară, eu, la bucătărie, pun o prăjitură cu zmeură şi coacăze la cuptor. A doua oară pe ziua de azi la bucătărie? Interesant, n-aş fi crezut că sunt în stare!

* Acasă, noapte, eu, la calculator, aştept emoţionată să aterizeze odată avionul ăla cu tati!

7 comentarii:

alina spunea...

Kitty seamănă cu mine - și pe mine mă adormea cafeaua pe vremuri! :)) (acum nu mai știu, că nu mai beau decât decaf!)

MihaelaMaria spunea...

stii, a adormit pe loc intr adevar la pranz, insa era 12 noaptea, il mai asteptam inca pe tati, si o auzeam in camera ei, rasfoia o carte in patul ei. acum doarme inca, este 8 am si e tare neobisnuit:)

alina spunea...

de unde deducem ca de-acuma trebuie sa ai mare grija pe unde iti lasi cafeaua :))

MihaelaMaria spunea...

da, da, bla bla :) stiu cum ar trebui sa fie. dar stii si tu ca de cele mai multe ori sunt DEPASITA!!! asa ca cu riscul de a mai bea cate o cafea din cand in cand ma predau aiurelii mele!

Marius Filip spunea...

Felicitări pt. locul la grădiniţa germană!

MihaelaMaria spunea...

ei, dar nu meritam felicitari ca n avem nici o contributie.

Marius Filip spunea...

Pt. răbdare.