luni, 30 martie 2015

Mărgăritare

'Fetițele mari nu se mai joacă cu păpusi', înțelege cu sufletul ei de mamă-artist prietena Roxana Ene, privind fotografia copilei noastre, pe care nu mă împotrivesc să o expun, nu sunt singura pe care expresia surprinsă o inspiră, de aceea îi dedică acest poem:

A GIRL WITH A DOLL

there´s a fly on the wall
and the shadow of a girl with a doll
and folks keep asking me why
is the girl so darn shy
I too wonder sometimes
but I´m careful with rhymes
so I´d rather pretend
I´m the doll

lyric poem
by Roxana Ené


Mulțumim, ne-ai emoționat!

***

Zilele ploioase, calde și lipsite de melancolie ne țin acasă peste sfârșitul de săptămână, dar acasă ne țin adesea și zilele reci, și cele însorite sau secetoase, și chiar zilele ușor confuze. Suntem statici, dar inerția noastră nu e imuabilă, nici fericirea nu e neapărat în altă parte. Fotografiez încâlcit, trebăluiesc haotic, dar dezordinea îmi împlinește nevoia de ordonare. Intru în cele mai misterioase lăcașuri ale casei, o fac cu gravitatea imanentă pătrunderii acolo, debaralele înmagazinează întotdeauna energii vulcanice, descâlcesc și tai, regăsesc și mă îmbujorez. Felix se descrie pe sine în fața doamnei profesoare prin compoziția pentru pian imprimată, înfășurat cu totul în perdea, când îi revine curajul, începe lecția. Lecția de pian curge lin într-un spațiu atemporal armonios, până ce oboseala trupului firav se arată sub înfățișarea delicată a două lacrimi ca două mărgăritare pe obraji. Când un copil plânge, spațiul începe să depindă de timp. Număr lacrimile precum aș număra secundele; sau minutele. Număr apoi niște copii în joacă, îl caut pe cel mai mare și pe cel mai mic. Cu toții încap în câmpul meu vizual, simt o bucurie. Mă caut de bucurie, cum mă caut și de nefericire, când apare, și observ că a fi mama unui copil mă îndreptățește să fiu mama unei mulțimi de copii; măcar dragul. Iese soarele și îmi desenează o umbră măgulitoare. De fapt, toate umbrele sunt măgulitoare, cum toată maternitatea e încărcată de drag. De-asta tânjesc după soare, ca să-mi releve bucuria, ca pe-o umbră.



2 comentarii:

Cornelia spunea...

Multumesc Mihaela! Si tu ne-ai emotionat. Atat textul, cat si pozele sunt superbe!

MihaelaMaria spunea...

Cornelia, multumesc si eu!