Obiceiuri

Horia insistă să ne strângă la fereastră, în fața intrării în curte stau cei doi câini cu statură impunătoare, Xoco, cu blana ei blond-roșcată, de parc-ar fi o leoaică de câmpie, și Negruzzu, un câine mare cu păr negru, scurt și foarte des, în care se vede gena de Rotweiler; ambii se relaxează în soarele neobișnuit de cald al dupaamiezii de octombrie, stând culcați pe toate cele patru labe, față în față, în oglindă. Între ei mișună neastâmpărat Bulgăraș, cățelul adoptat de oamenii și câinii străzii, jucându-se, ca un copil, cu coada stufoasă a cățelei. Imaginea canină, domestică și luminoasă, este în armonie cu sfârșitul tihnit al săptămânii.

Cum se întâmplă destul de des, prea des, ar spune unii, luăm prânzul semnificativ mai departe de miezul zilei. Teoretic, asta nu ar trebui să fie un motiv de nemulțumire pentru aparatele digestive, întrucât, ca urmare a răgazului oferit pentru o trezire sănătoasă, lină, micul dejun, la rândul său, se impune târziu în dimineața de duminică. Practic însă, asistăm la anxietatea lui Kiti, marcată prin proteste zgomotoase și neconsolabile. Aceasta devine o rutină. Ce nu înțeleg este de ce întreruperea temporară, rutinară a unei rutine zilnice nu devine ea însăși o rutină în percepția fetei. Dar ce-ar mai însemna rutina, dacă de cum ne obișnuim cu ea, se găsește cineva să o întrerupă, fie și pentru scurt timp?

Sunt încântată de cum se transformă obiceiul (că tot vorbeam mai sus despre ele) lui Cătă de a îi imagina povești, apoi de a îi citi povești lui Felix în acela de a își petrece timpul dinaintea adormirii citind, singur în camera lui, la lumina albă, concentrată a lămpii agățate de pat. După dușul serii îl conduc în dormitor, îl îmbrățișez de noapte bună, apoi îi blochez ușa întredeschisă cu o închizătoare de siguranță de la Ikea, pentru a-l feri de insistențele lui Kiti, care își caută somnul afară din dormitorul ei. Cât despre închizătorile de siguranță de la Ikea, observ că ajungem să ne încredem și să abuzăm de ele, precum o face românul cu scotchul la lipit diverse. Ceea ce nu dăunează neapărat, poate doar din perspectivă estetică.