luni, 1 iulie 2013

Valuri

Nu suntem (încă) la mare, deși apa din piscină face valuri. La fel face și Felix în jurul ei, iar el nu este decât șaizeci la sută apă. Ploaia coboară pe pământ în valuri-valuri. Valuri în absența mării, în vacanța  mare.


Începem iarăși o altfel de săptămână, de data asta doar Kiti merge la școală, Felix a luat vacanță, iar Horica nu mai lucrează teste la matematică sau la română, ci cântă ca greierele-vioară. Asta îmi amintește de ziua în care ne-am mutat în casa în care locuim acum, atunci când, văzând chitara lui Horia  îmbrăcată în husa ei, sprijinită de perete, băiatul care ne ajuta la cărat a întrebat candid și plin de sârg, 'doamnă, luăm și vioara?'. Binenteles că au luat-o, iar eu, după o porție zdravănă de râs, am rămas cu convingerea că, dacă lângă chitară ar fi stat o vioară, băiatul nu ar fi greșit. Nu am aceeași certitudine în cazul în care lângă chitară ar fi stat un violoncel.
 
Rămânem încă răbdători și încrezători în așteptarea rezultatelor finale ale admiterii la liceu, între timp ne compunem, nu doar mental, o lume calmă, preponderent estetică în care să respirăm, visul frumos al lui Felix din timpul nopții trecute poate fi un bun început pentru asta. În plus, nimic nu pare mai optimist pe lume decât un început limpede, proaspăt, ce are loc imediat după ploaie.

2 comentarii:

georgiana spunea...

asteptare usoara si cat mai scurta va dorim!

foarte frumos hobby-ul cu chitara :)
pe la ce varsta a luat primele lectii?

MihaelaMaria spunea...

multumim, georgiana, chitara face de pe la 9 ani.