Mai puțin fioros decât intens verdele cu care mama a pictat masca, crocodilul rezistă. Ușor nemulțumită de scotchul salvator cu care a ținut ochii, mama mustăcește totuși, bucuroasă pentru strălucirea din ochii purtătorului măștii. Scotchul nu este desuet, nu poate fi atâta timp cât hârtia rămâne hârtie, chiar și presată, de aceea ușoara nemulțumire a mamei devine plictisitoare. Mama își recunoaște meteahna de a fi excesiv de critică și o dă la spate. La spatele ei, deoarece spatele crocodilului are rolul lui bine determinat, nu insist.
Serbările sub forma unor povești jucate de copii au un farmec aparte, acestea, prin momentele închegate ale poveștii, pe care copiii le cunosc și le anticipează, le stârnesc subtil micilor actori curiozitatea și atenția pentru întreg spectacolul în care joacă, le deșteaptă sentimente de grijă și simpatie pentru ceilalți, îi armonizează cu ei înșiși. Peter Pan este o nuvelă foarte frumoasă, deși un pic tristă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu