Vrei să-ți spun o poveste?

Personajul (îi spun personaj încă, până nu începe Felix să citească jurnalul meu, dar să nu mă spuneți, mi-a repetat-o de mai multe ori, pe ton mustrător, Spotu-dinozaur NU este un personaj, el este aievea, așa să știu!), așadar personajul Spotu-dinozaur s-a înființat în viețile noastre încă de pe timpurile, nu foarte îndepărtate, când creatorul lui, copilul Felix, nu testase încă gustul dulce-superficial al desenelor animate, ca atare el nu este, precum am putea intui datorită năstrușnicelor sale aventuri, un erou inspirat din benzi desenate, ci este absolut pomenit pe lumea noastră adevărată din minunata și neinhibata minte de copil. Despre Spotu-dinozaur, esențial este să știm că îi este prieten devotat băiatului nostru, deci părtaș nelipsit în expedițiile sale fantastice, ce se petrec pe tărâmuri necomplicate de multidimensiuni, impresionante hiperspații conexe Pământului, Pământ-reper cardinal și demodat prin comparație, precum părinții pentru copiii lor.

Din aventura de duminică: 'am aterizat cu Spotu-dinozaur pe planeta lui, când, deodată, ce să vezi?, un vânt puternic lângă noi și un glonț, gata să ne nimerească. Am întors capul și n-am văzut nimic. Ne urmăreau niște hoți invizibili, pentru că, știi, pe planeta lui Spotu-dinozaur toți hoții sunt invizibili, așa mi-a zis Spot. Dar eu mi-am dat seama că suntem urmăriți de hoții invizibili. Știi cum mi-am dat seama? I-am văzut pantofii negri, fiindcă pe planeta lui Spotu-dinozaur hoții poartă pantofi negri neinvizibili. Atunci am luat o apă magică și am început să arunc cu ea către pantofii mergători, care au primit picioare și corp de hoț.' Aici, aventura s-a încheiat pentru că și eu, ascultătorul preferat al povestitorului, încheiasem una dintre operațiunile ce favorizează creația și împărtășirea ei de către Felix, și anume, întinderea rufelor spălate. Va urma.