Pisicuţă de grădiniţă

 Felix e pisică, ştie toată lumea. Cine nu ştie şi îl întâlneşte va afla curând întrucât el nu vorbeşte ci miaună. De cele mai multe ori miaună ca o pisică dar uneori spune 'miau-miau' pe un ton lătrător. Mă întreabă în faţa oricărui aliment dacă pisicilor le place acea mâncare şi foloseşte pentru aceasta corect forma pentru dativ a substantivului pisici. Recunosc că exagerez intenţionat lista de preferinţe ale pisicilor cu scopul de a-l impulsiona pe Felix să mănânce. Uneori exagerările mele sunt credibile, alteori ele nu pot impresiona nici măcar un băieţel de patru ani. Mai complicată devine treaba când Felix insistă să-şi mănânce gustarea precum pisicile adevărate, adică cu limbuţa aşa cum a văzut el în pisicile aristocrate. A reuşit până la urmă astăzi să-şi termine în stilul menţionat tocăniţa de pui de la bunica , a durat doar un pic mai mult decât de obicei.
 
 
 Felix e gradinitar, ştie toată lumea. Cine nu ştie şi îl întâlneşte va afla curând întrucât are statură de gradinitar. Chiar dacă miaună politicos şi timid la prima întâlnire, el se dezlănţuie verbal relativ rapid scornind spontan câte o poveste. Domnişoara de la casă din Carrefour ştie despre ce vorbesc, aşa cum ştie de astăzi şi că cele două avioane mici de la Băneasa au aterizat direct din Indiana 'Jongs' şi chiar dacă în film era doar un singur avion, la noi au sosit două fiindcă sunt mici şi au vrut să aducă pe toţi oamenii din film. Şi tot ca un gradinitar temerar-iar- m-a avertizat azi că va începe să-mi spună o poveste luuunga despre întâlnirea lor, a lui şi a prietenului său Spotu-dinozaur, cu doi piraţi buni şi mici, nu inamici, şi marea lor aventură în mijlocul oceanului gigantic, acolo unde o ambulanţă bună plângea disperată cerând ajutor după ce fusese apucată cu răutate de către un crocodil cu mâini şi împinsă cu botul în apă. Şi orice aş face eu în casa asta, atâta vreme cât copilul nu doarme, şi nu doarme decât la opt jumate seara, el este la un metru depărtare de mine şi turuie fără încetare. Iar elocvenţa cu care îşi exprimă gândurile fanteziste mă fascinează şi mă bucură în aceeaşi măsură.