Din spaţiul nelimitat al viselor s-a trezit deodată aruncat în patul finit al mamei lui pe care o şi îmbrăţişa deja, abia aterizat. I-a şoptit cu voce groasă că e cea mai frumoasă mămica, pesemne îi fusese dor de ea fiindcă n-o mai văzuse şi n-o mai pupase de o noapte întreagă dar mai ales pentru că acolo, pe tărâmul viselor n-o întâlnise, surprinzător, de data asta. Vorbise însă la telefon cu Sara, fetiţa de la grădiniţă, iar mama s-a bucurat că prin locurile pe unde zboară el când apasă pe un buton au început să se ivească şi alte chipuri în afară de cele familial(/r)e fiindcă oamenii buni se găsesc şi în exteriorul familiei.
Nici nu i-a deschis bine uşa de la intrare lui tati că s-a şi lăudat cu stricăciunile pe care le-a realizat el, Felix, împreună cu Kiti. Să faci o năzdrăvănie în gaşcă cu surioara ta simpatică e extraordinar şi merită împărtăşit! Mai ales dacă şi Kiti îl întâmpină râzând complice spre Felix pe tati. Şi ca orice tătic impresionabil şi, deci, manipulabil, cei doi vor o recompensă de la el şi o cer în cor:'bite'. Că şi lui Felix îi plac biscuiţii aproape la fel de mult ca lui Kiti şi de aceea îmi cere zilnic cinci biscuiţi la snackul de la grădiniţă. Dar merele din frigider? Ele au fost bune prietene cu Felix nu de mult, să ştii că au plâns toată noaptea acolo, în cutia lor din frigider. Cu ochii şi mai mari decât de obicei Felix pare brusc îngrijorat. Eu sunt prietenul merelor, că foloseşte foarte bine cazul genitiv încă de acum un an şi mai bine, nu vreau să fie supărate pe mine. Hai împreună să vedem ce mai zic ele, merele, şi deschidem amândoi frigiderul, acolo unde şapte mere roşii-galbene, se uitau triste unele la altele. Un merişor mititel şi roşu aprins, însă, a ridicat ochii spre Felix şi, cu o privire sfioasă dar hotărâtă să îşi spună oful, i-a zis: mă cheamă Merică şi mi-a fost tare dor de tine, Felix! L-am ridicat în palmă şi l-am dus la chiuvetă unde l-am spălat bine-bine, el mi-a mulţumit şi a insistat să îi dea lui Felix un pupic rugându-l să îl mănânce astăzi pe el. Felix l-a pupat şi el, a fost un pupic deosebit de gustos şi de aromat, apoi l-a îmbrăţişat cu tot dragul pe Merică uitând de biscuiţii zilnici. Kiti, de pe scaunul vecin cu scaunul lui Felix, a fost şi ea atrasă de Merică şi chiar l-a chemat: 'mă'. Merică i-a dat şi ei un pupic iar Kiti i l-a întors fără să-l muşte. Ce-o mai fi din Merică la ora asta nu ştiu, e acolo cu Felix, poate se joacă cu copiii.
Scrisoarea pentru Moş Crăciun e scrisă şi desenată, cine-o fi Moş Crăciun ăsta oare şi cum vine el la noi dacă iarna n-a sosit încă? E un moş roşu pe care Felix cu prietenii lui Buzz, Rex şi Andy l-au întâlnit în pădure. Ele, jucăriile, erau cu jeepul la vânătoare, el, Moşul, era cu sania, cu renii şi cu darurile pentru copii. Dar, vai, jucăriile l-au dezarmat pe Moş Crăciun, se pare că era un moş responsabil cu armă pentru autoapărare, furându-i sacul cu cadouri şi lăsându-l singur în pădure. E tare războinic copilaşul ăsta dar văzându-mă uimită m-a asigurat că el , de fapt, a aşteptat în jeep până prietenii lui au luat sacul moşului şi că, acum clar e nevoit să dezvăluie surpriza, ei , adică ele, jucăriile, au furat darurile ca să le ducă tot unor copii dar mai repede, cu jeepul. Mi-a zâmbit candid alungându-mi afişata nefericire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu