Update

Ei, până la urmă chiar m-am întâlnit cu şopârla lui Horica. De sub cuvertura patului din dormitor pe care am ridicat-o ca să şterg praful, mi-a făcut bau printr-o mişcare scurtă a capului. I-aş fi răspuns şi eu înapoi tot cu un bau însă n-am reuşit decât să trag un chiot. M-a salvat Horica fericit de revedere, şi-a ridicat în două degete prietenul dispărut de aproape o săptămână şi l-a dus îngrijorat în cutia lui de ciocolată ca să-l hrănească. Eu nu m-aş fi grăbit în locul lui Horica, şopârla părea mult mai grasă decât la prima noastră întâlnire şi mă întreb oare cu ce s-a hrănit în zilele trecute pe traseul parcurs, din camera lui Horica, prin hol şi la noi în dormitor.

Sunt încă zilele lui Kiti, de pe 8 până mâine când organizăm petrecerea. Se anunţă caniculă şi vreo 20 de musafiri. Ai putea zice că există o relaţie de determinare inversă între cele două. Vor fi două categorii de vârste printre copii, preşcolarii şi (pre)adolescenţii. Pre-adolescentul Horica n-a luat premiu întrucât pe lângă media nouă de la romană s-a trezit în carnet azi, la premiere, cu media nouă şi la educaţie fizică. Ne-am mirat amândoi şi ne-am consolat cu celelalte diplome obţinute la diverse concursuri, Arhimede, olimpiada la matematică, Cangurul la engleză, un premiu doi la un concurs de muzică şi un premiu întâi la un concurs de cultură generală. Pre-adolescenta Kiti a obţinut şi ea premiul pentru cea mai bună sportivă şi cea mai energică fetiţă (un eufemism pentru agitaţie). Pe Kiti a strigat-o profesoara ei ultima iar Horica s-a revoltat în linişte. A metamorfozat emoţia negativă într-una pozitivă şi a condus-o suportiv pe Kiti spre podiumul de premiere. Prescolarul Felix nu s-a plâns de lipsa unui premiu şi pentru el dar a mai plâns pe ici, pe colo din diverse alte motive ca bubiţa de la gegetel sau scăparea unei rotiţe în canalul de la chiuvetă.

Cu alte cuvinte, bine-ai venit vacanţă!