joi, 30 iulie 2009

Caruciorul

Ce recunoscătoare îi sunt! E mic, uşor, complet extensibil şi destul de neaşteptat robust iar ca să-i demonstrez această calitate spun doar că a transportat toţi trei copiii noştri, zeci de sacoşe care mai de care mai pline şi nu de puţine ori mi-a fost bancă în parc în mijlocul spaţiului de joacă.

Este veteran printre obiecte/jucării/hăinuţe/şi alte accesorii necesare unei case cu copii mici şi nu mulţi prieteni vechi i-au mai rămas. Când ai de dus un trai lung şi încercat e bine să o faci cu bucurie, parcă ar zice el de sub aspectul îmbătrânit dat de traiul lung şi încercat şi cu vigoarea dată de bucuria cu care a trăit şi încă o mai face.

Sunt ani de când îl port cu mine şi mă întreb uneori dacă mai ştiu să merg fără el. Cum să mă obişnuiesc să-mi car geanta fără grijă? Nu mi-a plăcut niciodată s-o fac, nici la cursuri nu mă prea duceam cu geantă din acest motiv (mai ales iarna când o haină trebuia să fie nu doar călduroasă ci şi plină de buzunare şi buzunăraşe, ideale înlocuitoare de geantă). Acum e simplu! Acte, chei, bani şi alte de trebuinţă în diversele ieşiri, închise cât mai compact într-o gentuţă, stau în siguranţă în plăsuţa croşetata agăţată de mânerele căruciorului. Fără de griji inutile.

Îi sunt benzină şi îmi e suport multifuncţional peste tot pe unde ne plimbăm. Ne este bază şi pătuţ în multe împrejurări. E aproape o căsuţă mobilă şi o mămică grijulie cu multe mâini întinse pentru toţi copiii din jurul ei. Cu el în preajmă nu-mi mai fac probleme, în aglomeraţie ne ţine strâns uniţi.

Puteţi să râdeţi cât poftiţi dar e chiar el, prietenul meu bun, căruciorul.

7 comentarii:

Ceska777 spunea...

Noi nu radem! Te credem pe cuvant!

Ceska777 spunea...

Vreau sa mai intreb doar ce marca e si de unde l-ai luat?

Aurelia spunea...

Pe mine m-a cam "cocosat" caruciorul. Urcat/coborat de 2 ori/zi, etaj 4. Plus urcat/coborat - copil, caci nu puteam deodata.
Asta pentru ca am vrut unul solid (la 3 luni Flavia luase proportii si ma speriau carucioarele flu-flu pe care le vedeam prin parc), care sa fie folosit pentru stadiul bebelusesc, dar sa fie si "sport" la un moment dat.
Trecand peste micile "greutati", ne-a fost foarte util si ne va mai fi. Flavia e prima care asteapta "debarcarea" lui dintr-un loc bine asezat (nu stie unde-i pus, caci altfel ar grabi momentul). In plus, m-a ajutat la... silueta :)
Ah, mi-am amintit: ce-am mai tras la carucior pe nisip, la plaja. As fi renuntat la el, dar Flavia adormea pe drumul de intoarcere spre casa, iar "rulota" era tare confortabila pentru un somn dulce dupa aerosolii de dimineata :)

Luminitza spunea...

hehehe!cum se numea asta ca figura de stil,personificare?
superba din nou descrierea carucuiorului tau humanoid!
si vezi ca ai o leapsa de luat de la mine!

MihaelaMaria spunea...

ceska, e un chicco si unul bun! :)

MihaelaMaria spunea...

Aurelia, de carat carucioare am facut-o si eu si sunt de acord cu partea cu silueta :) vezi bine deci de ce mi vine greu sa renunt la el!

MihaelaMaria spunea...

luminitza, multumesc de apreciere, imi place asta cu caruciorul humanoid :)))!

sper sa ajung in curand la leapsa, deocamdata suntem in vacanta si n am vreme de internet!

pupici tuturor!