Când abstractizează, rupe din context și își ignoră senzațiile. Un fel nefiresc și inaccesibil de învățare, cam cum a început terapia fetei, acum zece ani. Zece! Arată cană, bravo, arată cană, bravo, arată cană! Dacă nu izolează convenabil caracteristicile obiectelor, fenomenelor, riscă să uite că ele există. Un mod limitat și concesiv de învățare. Cert este că inspirația cere adesea un context, iar învățarea- niște interacțiuni biochimice favorabile. Sunt visătoare și melancolică, sunt zece ani de-atunci, de când Kiti caută să-și echilibreze intuițiile cu abstracțiunile noastre. Păi, la mulți ani de cunoaștere și recunoaștere sănătoase a contextelor, zic, să ne țină mână și gândul de ele!
*aluzie la cartea-revelatie "Let Me Hear Your Voice", de Catherine Maurice, sursa de inspiratie de acum zece ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu