Găsesc într-o carte descrierea unei case construite cu gândul ca locuitorul său să se simtă într-un vas, chiar și cu punte-terasă, diminețile mie îmi prisosește unduirea nedomolită a patului, ficțiunea nu mai pare doar o născocire, nici nu este pe de-a-ntregul, (Kiti), Cătă suferă de rău de mare, sună o alarmă precoce, mă zvârle din pat și nu sunt mică, funcționează stupefiant, imediat după câteva secunde de năucire mă lepăd de moleșeală, aburul cald răsuflat de porii epidermei ține platoșă de cald. Felix ia pieptiș ziua în seamă, ar vrea să știe cum este corect, por și simplu sau pur și simplu, este pur, nu por, fiindcă porul este o găurică mică-mică a pielii, chiar?, dar lui îi cântă mai frumos așa, porsisimplu, se încăpățânează și decide: îmi este găurică-și-simplu imposibil să spun pur și simplu! Purpor, porpur, îmi amintesc de 'potato' dintr-o veche melodie, o cânt, nu mai cânta, mi se cere, mă supun, tușesc măgărește atunci, nimeni nu-mi cere să tac, ironic. Gătesc copila, o semicostumez, pe jumătate, fiindcă cealaltă îi aparține, este pregătită să-și încalece rolul de cowgirl micuța domnișoară, să sărut doi obraji moi și pe curând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu