Iata ca ritmul firesc al invatarii se pastreaza si in cazul baietilor care inoata zi de zi de o vreme, fiecare la nivelul sau, fiindca abia in zilele astea se culege placerea mai mare si revelatia pe care imaginea propriului tau trup plutind ti-o da. Felix pare entuziasmat mai degraba de mersul scufundat pe fundul bazinului decat de vreun stil propriu-zis de inot, iar Horica pare sa prinda pasul corect al tehnicii Kraul, cu respiratii alternative pe a treia bataie a bratului. Profesorul lui Felix a invatat si el sa comunice eficient cu baiatul nostru abia dupa o rupere (asteptata) a legaturii dintre ei, acum Felix revine foarte fericit de la lectie, iar profesorul stie ca a-l pregati pe acest elev cere rabdare, dar mai ales adaptabilitate la nevoile si sensibilitatile sale. Profesorul lui Horica este foarte delicat si prietenos cu adolescentul nostru, ceea ce ii face si lui Horica lectia, mai intensa decat a fratelui sau, deosebit de placuta, chiar daca ostenitoare. Kiti tine un pas lent de inot alaturi de fratii sai, ea isi priveste lectia de inot ca pe un dat stravechi, caci o primeste tot mai natural, fara retinere, ba uneori chiar cu chiote de bucurie.
Acasa scheletul bagajelor este construit, chiar si masa musculara se apropie de intregire, iar procesul asta de prefacere imi da liniste. Nu sunt foarte multumita de mine, mi-ar fi placut sa ma simt mai in forma inainte de vacanta la mare, pe de alta parte, sunt foarte multumita de mine, mi-am tinut cu sfintenie programul zilnic de sarit coarda propus acum doua saptamani.
Felix tocmai isi incheie si el bagajul, mi-e tare drag sa-l aud cum isi vorbeste din camera lui, astfel aflu continutul amanuntit al sacului sau de jucarii. Este entuziasmat de gandul la mare, zice ca s-a plictisit de oras, oras, oras, toata ziua. Eh, da, pe de alta parte, in oras invata sa inoate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu