Cum se poate să visezi o întreagă aventură, cât pentru scenariul unui film întreg, ce pare a fi scris înadins pentru deznodământul lui, un intrigant, inepuizabil și obsedant sunet de alarmă, ce sună, sună, sună, până când filmul se duce în întuneric și tu te trezești în lumea reală, acolo unde sună de un sfert de oră alarma telefonului tău?
Poți să auzi înainte de a percepe stimulul auditiv? Dar să vezi înainte de a distinge propriu-zis o imagine în câmpul tău vizual? Să simți în vârful degetelor senzația dată de calitățile obiectului atins chiar înainte de a pune mâna? Sunt toate astea intuiții născute datorită unor capacități extrasenzoriale sau apar ca urmare a unui cumul de informații senzoriale concrete? Înnăscute sau dobândite? Are mintea umană resursele ei intrinseci pentru subtilitate și creativitate, greu de dezvăluit, încât să o facă aptă pentru astfel de intuiții? Mi-ar plăcea să știm mai multe despre minte. Nu de alta, dar aș dori să știu despre ce visează Kiti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu