duminică, 6 septembrie 2009

Prinţesa si oglinda


A fost odată ca niciodată o prinţesă frumoasă şi bună (ca orice prinţesă dealtfel). Dar ea nu ştia că este frumoasă deşi toţi îi spuneau asta din când în când. Ba chiar era speriată aproape de imaginea ei din oglindă astfel încât evita să se privească atunci când întâlnea vreo oglindă deşi, dacă o urmăreai pe ascuns cu mare atenţie observai uneori că aruncă câte o privire scurtă fetei de dincolo de perete. "Oare cine eşti tu şi ce vrei de la mine?" părea că o întreabă temătoare fetiţa cealaltă. Era un fel de Cenuşăreasă căci n-avea nevoie de oglindă să se admire. Şi tot ca în Cenuşăreasa, s-a găsit şi în povestea asta o zână bună care cu bagheta magică (ei, poate magică e e o exagerare) a transformat rochiţa prinţesei într-una de basm. Îmbrăcată cu rochiţa cea nouă, prinţesa a devenit deodată atentă. Ochii au început să strălucească la fel ca rochiţa, degetele subţiri au mângâiat pietrele preţioase cusute pe rochie, guriţa s-a dezlănţuit într-un hohot de bucurie. Prinţesa a plecat urechea la exclamaţiile supuşilor "sunteţi nespus de frumoasă", "străluciţi ca o stea" şi, fericită, a fugit spre sala oglinzilor. Timidă, prinţesa a ridicat privirea spre peretele cu oglinzi. Apoi i-a zâmbit fetiţei din oglindă. Iar pentru că aceasta i-a întors zâmbetul perfect, prinţesa a îmbrăţişat-o cu drag. Şi a început să dănţuiască bucuroasă cât se poate nedezlipindu-şi privirea de imaginea din oglindă până în zori. Şi de atunci, prinţesa nu s-a mai uitat niciodată ruşinată în oglindă, ea trăieşte fericită şi este la fel de frumoasă şi bună şi în ziua de azi.

În rolurile principale:

Kiti, în rolul prinţesei;
Luminitza, în rolul zânei cele bune;
dormitorul, in rolul salii oglinzilor si
mami, în rolul povestitorului, ocazie de care profit pentru a îi mulţumi cu drag mai noii mele prietene, zâna cea bună, pentru gândul ei bun pentru Kiti, fetiţa pe care (încă) nu a cunoscut-o, dar pe care şi-a imaginat-o ca pe o prinţesă frumoasă din poveste.

9 comentarii:

Rodica Botan spunea...

Omagii printesei dar si mamicii care stie sa vada frumosul si sa-l aprecieze. In zilele astea fetele noastre trebuie sa stie ca Dumnezeu le-a intocmit in mod minunat si sa nu lase pe altii sa le spuna ce este frumos sau nu...mai ales in anii adolescentei.

Asa ca trebuie sa ii incarcam pe copii nostrii cu destula confidenta ca sa nu caute la altii aprobare.

Numai bine...Felicitari acestei mamici intelepte!!! Si felicitari si printesei!!!

MihaelaMaria spunea...

multumesc, Rodica, da, interesant punct de vedere. kiti, care a fost un bebelus, apoi un toddler foarte vesel a devenit o fetita mai rezervata dar am descoperit ca daca ii laud frumusetea se bucura si asta e un lucru bun. deaceea o fac de fiecare data cand consider, iar faptul ca a primit in dar o rochita de printesa este o ocazie minunata!

multumesc!

luma spunea...

s-o portzi sanatoasa rochitza,printzesa frumoasa!
sper sa te poarte in lumea basmului si sa-ti aduca multa bucurie!

MihaelaMaria spunea...

multumesc, zano!

luma spunea...

ma simt onorata ca fac parte din aceasta poveste:-)

viorica spunea...

Draga micuta "printesa Kiti",iti doresc sa cresti mare,frumoasa,desteapta,sa ai noroc in viata,sa fi sanatoasa si mai ales inconjurata de multa dragoste,asa cum esti acum.
Cu drag,Viorica.

flo.irina spunea...

o minunatie de printesa!

alina spunea...

m-am emotionat.
cred ca zana e si printesa mica. o zana mica, buna si tare frumoasa.
iar pentru zana care a facut lucrurile posibile, felicitari si jos palaria!

MihaelaMaria spunea...

luminitza, la fel ma simt si eu sa fii aici, in poveste!


viorica, va imbratisez cu drag pentru urarile frumoase si sincere!


flo.irina, multumesc de apreciere, ii transmit "printesei"!


alina, ma emotionezi si tu cu sensibilitatea ta intotdeauna. pupici pt pitici!