Cu o încruntare inteligentă şi un zâmbet condescendent pe faţă, cu o mână salvatoare şi un umăr moale pe care să îţi alini durerea întinse spre tine, televiziunea mimează un rol. Scenariile sunt asemănătoare, diferă punerile în scenă.
Rolul mimat este unul de profesor. Profesorul Ştie-tot. Dar oare există un asemenea profesor? Şi oare el chiar vrea să ne înveţe să descifrăm lumea? Are acest profesor respect şi empatie pentru elevii săi? Îi consideră domnul Ştie-tot pe studenţii conştiincioşi şi orbiţi de atâta cunoaştere nişte fiinţe demne de stimă? Îşi doreşte profesorul nostru cu toată fiinţa lui împlinirea spirituală a bieţilor săi discipoli? Hmmm...
*****
"Dragii mei copii, astăzi vă voi vorbi despre un subiect foarte interesant. Voi aţi auzit cuvântul autism?"
"Da, da, parcă aţi mai rostit acest cuvânt când şi când!"
"Bravo, drăgălaşii tatii. Aşa este.
Ştiţi voi că autismul este un monstru hidos care creşte şi creşte în stomacurile unor copii la fel ca voi? Şi care întristează aparent iremediabil pe mămicile şi tăticii acestor copii?"
"Vai! Offf! Văleu! Maică!"
"Dar, staţi aşa, nu disperaţi, pentru că există un Făt-Frumos care extermină monstrul hidos. Doar că acest Făt-Frumos este mai interesat decât omonimul său din alte poveşti în a primi recompense materiale. Dar şi când le obţine... Atunci să vezi măcel! Picioare, mâini, abdomen, trunchi, gât şi cap, toate sunt spulberate rând pe rând. Până ce copilul, înainte cu monstrul în stomac, se simte brusc mai bine. Iar tristeţea mămicilor şi tăticilor dispare!"
"Oaaa, ce frumos! Mulţumim, domnule profesor, pentru această poveste minunată!"
*****
Ha, ha, ha, iar i-am păcălit. Sunt fantastic, îi am la degetul meu mic. Am şi mai mulţi admiratori. Mă dezmiardă, mă cheamă, mă cinstesc. Sunt cel mai bun!!!
*****
Peste văi şi dealuri, nişte perechi de mămici-tătici nu vor să asiste la cursul profesorului Ştie-tot. Totuşi sunt somaţi să o facă. Şi o fac. Ei nu sunt trişti ca perechile de mămici-tătici din studiul de caz al educatorului lor. Chiar dacă copiii lor au simptome digestive. Însă devin trişti după povestea domnului profesor. Pentru că ei, mămicile şi tăticii stingheri printre entuziaştii din jurul lor, văd faţa nevăzută plină de cruzime a lui Ştie-tot. Care ignoră cu bună ştiinţă să dezvăluie studenţilor slăbiciunile lui Făt-Frumos. Ca să îi arunce cu bucurie în desfrâu. Desfrâul idolatriei.
*****
PS ultima oră: deja a doua seară la rând mă tot bate la cap şi la uşă un băiat nevinovat, angajat la firma de cablu, care încearcă să mă ademenească cu sutele lui de canale pentru primul televizor, alte câteva zeci pentru al doilea , al treilea şi tot aşa (!!!) mai departe, pentru o sumă mult mai mică faţă de ce plătim acum.
Bietul gândăcel!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu