A sosit vremea să mă tot întreb.
Într-un mic parc de lângă o grădiniţă ies zilnic copiii cu educatoarea lor (copii mici, mulţi, educatoare, numai una) şi ocupă spaţiul de joacă. Îl ocupă la propriu pentru că se postează pe construcţia din lemn de jur împrejur ca pentru apărarea unei fortăreţe. Este cetatea lor, orice intrus trebuie nimicit. L-am lăsat pe Felix (da, unul dintre invadatori) să încerce să se descurce cu străjerii. După mai multe încercări eşuate acesta a revenit la bază. Iarăşi "tupaat".
Copiii sunt prea agresivi, i-am spus educatoarei. Da, aşa este, mi-a confirmat ea cu o mimică resemnată dar şi şmecherească. Pentru că şi-a dat seama că am picat din cer cu aşteptările mele. Câţi ani are băiatul, m-a întrebat. La vară face trei ani. Să ştiţi că nu e prea mic pentru grădiniţă, uitaţi-o pe Ioana, aducând de umeri o fetiţă mică, mică spre mine, ea are doar doi ani şi câteva luni, dar ştiţi ce descurcăreaţă este?
Trebuie să scriu pe hârtie: ce vreau de la grădiniţă? Sincer, dacă aşteptările mele privind chiar şcoala sunt minime, nu văd cum aş putea cere mai mult de la grădiniţă. Ştiu că nu vreau să văd agresivitate şi violenţă la copii. Nu aştept ca copilul de 3,4,5 ani să "se descurce", să înveţe să citească litere, să înveţe 10 cuvinte în limba engleză.
Lista rămâne deschisă.
3 comentarii:
În opinia mea, grădiniţele sunt nişte grozave pierderi de timp. Folosesc doar ca un cadru organizat ca nişte copii să stea laolaltă să facă socializare.
Noi avem acasă programa de grădiniţă, este foarte încărcată şi are şi sens. Nu se face, cred, nici 20% din ea.
Parte din cauză este că grupele sunt supra-aglomerate (cu peste 30 de copii nu prea ai cum învăţa pe cineva) iar parte este că mai persistă mentalităţile Epocii de Aur când munca la stat era chiar de ... stat (adică nu de mişcare, muncă şi agitaţie ci "de stat": stat la un taifas, stat la o cafeluţă, etc).
Există inspecţiile periodice, dar sunt atât de laxe şi criteriile de verificare sunt atât de relative că nu au practic niciun rol regulator.
da, da, de acord! sunt folosite mai degraba ca niste servicii de baby sitting asa-zis specializat. pe mine m-a uimit si nelinistit atunci cand i-am vazut pe acei copii din parc faptul ca nu erau indeaproape supravegheati. copiii cocotati pe topogan, inghesuiti, impingandu-se unii pe altii, iar educatoarea pe banca , la 5-6 m de locul asta, cu ochii pe fluturasi.
pe de alta parte stiu ca exista si gradinite unde lucrurile stau altfel, mai bine adica, insa acestea de obicei sunt extrem de scumpe. iar faptul ca o gradinita este particulara nu este nici o garantie pt o educatie corespunzatoare din pacate. asta o stiu ca am vazut-o cu ochii mei.
Hm, si locul nostru de joaca e invadat de copiii gradinitei din apropiere. Sunt cam 20 buc si 2-3 educatoare.
Eu am completat un formular de inscriere in limita locuriloe pentru ian2010. Gaza va avea 2 ani.
Nu il las de tot in grija statului! Doar cate 4-6h/zi. De la trei ani e pe lista pentru full time, iar in limita locurilor si cu conditia ca eu sa fi gasit un job. Altfel ma fac educatoare!
Trimiteți un comentariu