miercuri, 13 noiembrie 2013

Continuare


După petrecerile lungi urmate de somnuri la fel de lungi nu este nimic neobișnuit în a servi un sandwich cu unt și cu gem cu cuțitul și furculița. Mai neobișnuit pentru Horica ar fi să nu servească la prima masă a zilei pâine cu unt și cu miere. S-a plictisit, dar s-a și distrat, cămașa de la raionul bărbați i-a dat mai multă încredere în el. Cred și eu, într-o lume a aparențelor, când apari, este sănătos pentru minte să faci ceva astfel încât să fii remarcat. În cazul ăsta, să te simți bine în piel... cămașa ta.
 
Nu poți să îi iei lui Kiti lucrurile din preajmă, să îi limitezi accesul în celelalte camere, practic să o condamni la solitudine într-un spațiu strâmt și steril, după care să speri că va reuși să respire armonie acolo, ah, ce nedreptate suntem pe cale să comitem! Când iei cuiva din privilegiile cuvenite, căci toți le avem, trebuie neapărat să îi înlesnești cumva înlocuirea lor. Cum? Rămâne de văzut.
 
Deși este o zi mohorâtă de toamnă, aerul nu este prea rece, iar trandafirii mei înfloriți încă rezistă și îmi colorează optimist ziua la vederea lor. La fel de contrastantă cu dimineața de noiembrie este și imaginea copiilor voioși, ce pleacă la școală înlănțuiți într-o strângere de mâini propusă de mine, Kiti, ia-l pe Felix de mână!


Niciun comentariu: